Pericolul din produsele de pe masa de Paște. Ce conțin cozonacii, drobul și vopseaua de la supermarket

Specialiștii din cadrul Asociației Pro Consumatori îi îndeamnă pe români ca, înainte de a umple coșurile cu produse pentru masa de Paște, să citească cu atenție etichetele alimentelor și să verifice ingredientele. De cele mai multe ori, din lipsă de timp, oamenii aleg să cumpere cozonacul sau drobul, în loc să le prepare acasă.

Dacă nu vă faceți timp pentru pregătirea bucatelor tradiționale specifice mesei de Paști, trebuie să știți că cele realizate industrial sunt pline de chimicale. APC a analizat în total 57 de sortimente de vopsea de ouă, cozonac și drob dintre cele care sunt comercializate în magazinele din România și au identificat nu mai puțin de 81 de aditivi alimentari în acestea.

Astfel, în cele 17 sortimente de vopsea de ouă analizate, specialiștii APC au identificat 32 de aditivi alimentari, despre care susțin că intră, prin intermediul vopselei în coaja de ou și, inevitabil, sunt transferați și în interiorul acestuia.

„De cele mai multe ori observăm acest fapt, deoarece suprafața albușului capătă o nuanță în tonul în care coaja oului este colorată. Mai mult, mâinile noastre preiau colorantul de pe coajă și îl aduc pe suprafața albușului. Astfel, împreună cu oul consumăm și colorantul!Există numeroase studii știintifice care demonstrează că nu este deloc sănătos să folosim coloranți alimentari „artificiali” (compuși de sinteză) în compoziția alimentelor. Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) impune concentrații limită ale acestor compuși în compoziția alimentelor (mg / kg corp / zi). Motivele principale sunt efectele adverse care însoțesc consumul lor, cum ar fi hiperactivitatea (ADHD) și reacții alergice mai ales la copii, stări de migrenă, astm și chiar cancer. Un studiu al agenției americane CSPI (Center for Science in the Public Interest) prezintă detaliat aspecte ale toxicitații coloranților alimentari susținute de date experimentale. Acești coloranți apar adesea pe eticheta vopselei de ouă”, explică lect. univ. dr. Mădălina Săndulescu din cadrul Departamentului de Chimie Organică, Biochimie și Cataliză, Facultatea de Chimie, Universitatea din București.

Un pericol mare îl prezintă și vopseaua tipografică, folosită de multe ori ca alternativă pentru vopsirea ouălor. „Vopseaua tipografică conține hidrocarburi (alcani, izoalcani), hidrochinone, săruri organice, toate cu acțiune iritantă la contactul direct cu ochii și pielea, adevărate otrăvuri atunci când, accidental, sunt ingerate. Vopseaua tipografică nu trebuie să intre în contact cu alimentele! În aceste condiții, poate ar fi util să revenim la coloranții naturali. Putem folosi frunze de ceapă roșie pentru culoarea roșu, spanac pentru a colora în verde, afine și frunze de varză roșie pentru culoarea albastru, morcovi pentru portocaliu, etc. Cu puțină imaginație și inventivitate putem avea la îndemână o paletă largă de culori doar din surse naturale. Desigur, ouăle colorate astfel nu vor fi la fel de „strălucitoare” ca în cazul coloranților alimentari sau în cazul vopselei tipografice, dar putem fi siguri că vor fi mult mai sănătoase”, explică Mădălina Săndulescu.

33 de aditivi au fost identificați și în cazul a 31 de cozonaci analizați. Specialiștii arată că ingredientele care se află acum în componența cozonacilor fac ca acest produs să își piardă gustul și savoarea din rețeta tradițională a acestui produs. În cozonacii comercializați în supermarketuri se găsesc ingrediente precum șrot de soia, spărtură de soia, făină de soia degresată, oțet din vin, fibre de cartofi, făină de porumb, amidon de porumb.

„Cozonacul industrial este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea cozonacului tradițional. În compoziția acestuia există ingrediente care au denaturat rețeta acestui produs, cum ar fi: șrot de soia, spărtură de soia, făină de soia degresată, oțet din vin, fibre de cartofi, făină de porumb, amidon de porumb etc, la care se adaugă coloranți, conservanți și îndulcitori artificiali. Le sugerez consumatorilor să cumpere cozonac numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni nutriționale sau de calitate, care apar pe ambalajul produselor de acest tip. La fiecare aliment, prospețimea este cea care ar trebui să ne preocupe în primul rând, deoarece numai alimentele proaspete ne pot asigura întreaga cantitate de nutrienți existentă în acestea, în plus, ne putem proteja și de eventuale toxinfecții alimentare generate de alimentele în curs de alterare.” Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.

Nici drobul de cumpărat nu este mai puțin dăunător. În cele 9 sortimente de drob analizate au fost găsiți 16 aditivi alimentari, potivit analizei APC. Drobul din magazine conține: E120 – carmin; E262 – acetați de sodiu; E300 – acid ascorbic; E301 – ascorbat de sodiu; E315 – acid izoascorbic; E316 – eritorbat de sodiu; E407 – caragenan; E412 – gumă guar; E415 – gumă xantan; E450 – difosfați; E451 – trifosfați; E452 – polifosfați; E471 – mono și digliceride ale acizilor grași; E472d – esteri ai acidului citric; E520 – nitrit de sodiu; E621 – glutamat monosodic.